Scris de Silviu Marin
Bronhopneumopatia obstructiva cronica sau BPOC, a fost declarata in 2008, conform Centrului pentru Controlul Bolilor (CDC) si celui National pentru Statistici de Sanatate (NCHS), din Washington, SUA, drept cea de-a treia mare cauza a deceselor in lume, din perspectiva bolilor cronice si bolilor progresive, devansand cu aproximativ 12 ani orice previziune de acest gen pentru aceasta boala.
In Romania sunt peste 1 milion de persoane diagnosticate cu bronhopneumopatia obstructiva cronica, in marea lor majoritate neincadrati oficial. Diagnosticarea se efectueaza, in general, la adultii de varsta a III-a (>65 ani), dar si la cei de a 2-a chiar (>40 ani). Bronhopneumopatia obstructiva cronica, nedepistata la timp si netratata corespunzator, duce invariabil la deces.
Definitie si cauze
De cele mai multe ori bronhopneumopatia obstructiva cronica este o afectiune pusa fie pe seama inaintarii in varsta, fie pe cea a altor afectiuni virale, progresiva si/sau congenitala, insemnand ca se agraveaza, dar ca se poate si transmite de la mama la fat. Din pacate, bronhopneumopatia obstructiva cronica se mai poate si dobandi, iar o cauza principala o reprezinta fumatul excesiv, si inca de la o varsta frageda.
Fumatul poate fi activ sau pasiv atunci cand inhalezi ca nefumator fumul de tigara al altor persoane, in mod constant. Alti factori de risc inalt pentru instalarea BPOC: smog-ul citadin si poluantii industriali de la locul de munca. Bronhopneumopatia obstructiva cronica nu se poate transmite in niciun alt fel, in schimb, pericolul de contagiune fiind zero.
Mecanismul BPOC
Peretii dintre sacii aerieni / pulmonari, precum si cei ai cailor aeriene respective, se degradeaza ireversibil (emfizem), plamanii pierzandu-si elasticitatea si devenind moi, sacii reducandu-si numarul si marindu-si volumul, iar secretia de mucus este sporita. Totul poate conduce astfel la un blocaj pulmonar, oxigenul neputand circula corespunzator intre plamani.
Simptomele „clasice” ale bronhopneumopatiei obstructive cronice
In continuare, va voi prezenta mai pe larg simptomele „clasice” ale maladiei in cauza. Asadar, tusea iritativa, insotita de bronsita cronica (o expectoratie masiva si recurenta), dar si de dispnee (respiratie sacadata), pana si la cele mai mici depuneri de efort, culminand cu un vertij (ameteala) de moment, de la obosirea plamanilor in urma procesului intens de tusire, reprezinta primele semne ale bolii.
Apoi, constrictia toracica se instaleaza in faza a doua, nemaipermitand pacientului sa expire tot aerul odata inhalat; fiecare proces inspiratie – expiratie devine un chin.
Tulburarile de dispozitie si/sau de memorie, precum si tumefierea sau edemul (umflarea) picioarelor si gleznelor, sunt manifestari ale celei de-a treia faze, dar mai mult ca si consecinta a prezentei bolii, fara sa aiba o legatura directa.
Cea de-a patra, se manifesta prin pierderea in greutate a pacientului, care nu este tocmai un fenomen inexplicabil, ci mai mult un cumul de factori, si anume: lipsa efortului fizic, prezenta constanta a dispneei, instalarea depresiei si lipsa consecutiva a poftei de mancare, toate ducand la atrofie (musculatura moale) si subnutritie (lipsa proteinelor, vitaminelor si mineralelor din corp). O a cincea faza ar fi „toracele – butoi”, adica deformarea sternului („cosul” pieptului) in forma unui butoias, dar si sentimentul unei asemenea transformari toracice.
Bineinteles, cu cat bronhopneumopatia obstructiva cronica avanseaza, se instaleaza febra, mai ales la pacientii in varsta, dar nu numai, iar un alt efect vizibil si nedorit ar fi cianoza (invinetirea pielii), respectiv din cauza ca sangele nu mai poate evacua dioxidul de carbon, sternul fiind si-asa deformat, iar fiecare proces inspiratie – expiratie devenind un calvar.
Cum te poti proteja in sezonul hibernal, avand BPOC sau astm
In primul rand, persoanele in varsta trebuie sa acorde o mai mare atentie, sa ramana pe cat posibil in casa pentru a proteja caile respiratorii. In interiorul locuintei, pe timpul noptii, trebuie sa porti pijamale cat mai groase; temperatura din sufragerie sa fie la aproximativ 21 de grade Celsius, iar cea din dormitor la 18, cu conditia sa aerisesti camerele constant si foarte bine, mai ales iarna. Si, in cazul in care te aventurezi afara, reverifica buletinul meteo: temperaturile, intensitatea vantului si prezenta sau absenta cetii.
De asemenea, asigura-te ca ai la tine medicatia specifica, dat fiind faptul ca aerul rece iti poate dauna; un bronhodilatator e intotdeauna recomandat sa iei cu cel putin jumatate de ora a priori iesirii din casa. In acelasi mod, spray-urile pentru astm sunt foarte indicate. Odata iesit din casa, incearca sa respiri mai mult prin nari si, bineinteles, protejeaza-te inclusiv prin purtarea unui fular sau a unei esarfe, care sa iti acopere cat mai bine nasul si gura.
In incheierea acestor sfaturi, as mai adauga necesitatea exercitiilor fizice regulate, pe intensitati diferite si crescatoare, pentru a genera rezistenta cardio-pulmonara, dar si cea a vaccinarii antigripale sezoniere, respectiv anti-pneumococice.
Dieta normala a unui pacient
Iata cum arata meniul unui pacient diagnosticat cu bronhopneumopatia obstructiva cronica:
- 4 – 6 portii zilnice de legume;
- 3 – 4 portii zilnice de fructe bogate in minerale si vitaminele A si D, cea din urma fiind antioxidanta/antiinflamatorie, respectiv extrem de necesara persoanelor cu BPOC in stare avansata, acestea nemaiputandu-si permite statul la soare, activitate prin care si-ar fi procesat-o singure;
- 6 – 8 portii de lactate si cereale (orez, cartofi, paine si paste fainoase);
- 1 – 3 portii zilnice de lapte, branza, oua, carne de vita si/sau de pasare, peste gras (somon, macrou si/sau ton) si nuci foarte bogate in fibre si vitamina D, precum si de fasole, mazare si alte leguminoase bogate in fibre, dar si in zinc, doza zilnica recomandata fiind de 11 mg la barbati si 8 mg la femei.
Cat priveste obiceiurile cotidiene, trebuie neaparat sa renunti la fumat (majoritatea bolnavilor de BPOC fiind fumatori „inraiti” sau chiar „pasivi”), ci si sa renunti la sare si cofeina, aceasta din urma interferand cu unele medicamente pentru lupta impotriva BPOC. De asemenea, renunta la alimentatia ce iti provoaca flatulenta si serveste 6 mese mici in loc de 3 principale pentru a evita supraincarcarea stomacului si implicit dificultatea in respiratie, mai ales la culcare. Incepe cu un mic-dejun usor si continua in acelasi ritm pe parcursul intregii zile.
Sperante anti-BPOC si in Romania
Prof.dr. Florin D. Mihaltan, in calitatea d-sale de presedinte al Societatii Romane de Pneumologie (SRP), din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucuresti, s-a angajat in fata Initiativei Globale a Bolilor Pulmonare Obstructive (GOLD), prin Ghidul Local de Management al BPOC (GLOBO), sa educe populatia din mediul urban mai ales, unde poluarea si alti factori de risc sunt mai ridicati, in privinta acestei maladii, furnizand si o lista de motive solide pentru care fiecare cetatean ar trebui sa-si efectueze o spirometrie; un test asemanator celui etilic / etil-testului.
Testul de spirometrie se deruleaza in fiecare an, incepand cu 2009, respectiv de Ziua Mondiala a BPOC, fiind o colaborare GOLD – SRP. Astfel de teste pot ajuta la rasturnarea balantei in favoarea pacientului, pe termen lung.
Desigur, mai exista si varianta medicamentoasa, sustinuta de studii internationale de specialitate, precum ar fi cazul „TORCH” – acronim englezesc pentru: „TOwards a Revolution in COPD Health” / „Inspre o Revolutie in Sanatatea BPOC” -, care ne indica faptul ca inhalarea de corticosteroizi in combinatie cu alte medicamente anti-bronhopneumopatia obstructiva cronica, nu cauzeaza pneumonie, asa cum s-a crezut pana prin 2009 – 2010, ci mai probabil osteoporoza la pacientii (foarte) susceptibili de asa ceva, dar si ajuta la reducerea atacurilor/exacerbarilor de dispnee.
Alte tratamente pentru bronhopneumopatia obstructiva cronica, precum e cel cu agenti beta2-agonisti, pot atenua crizele astmatice, dar unul cu azitromicina, de pilda, poate cauza pierderea auzului, Prin urmare, daca ti se recomanda o intrerupere a tratamentului cu bronhodilatatori / beta2-agonistii, cel mai bine ar fi sa soliciti si alte pareri de specialitate.
Spirometria, pe intelesul tuturor
Pacientul trebuie sa faca urmatoarele: sa stea asezat pe un scaun de consultatie ambulatorie, sa respire adanc, sa isi etanseze buzele pe piesa bucala a spirometrului, sa expire pe cat de tare si de repede poate – pana si-a golit plamanii de aer -, iar apoi sa respire normal, respectiv sa se relaxeze.
„Le recomand tuturor romanilor – in special celor care fumeaza si care isi incep ziua cu asa-zisa «tuse a fumatorului» – sa isi faca o spirometrie gratuita in aceste zile pentru a putea actiona din timp, in cazul in care se depisteaza vreo problema. Testul dureaza doar cateva minute, nu doare si nu necesita efort, iar rezultatul se da pe loc.”, a declarat prof. dr. Mihaltan. De asemenea, specialistul completeaza: „Asa cum ne testam tensiunea, deci starea de sanatate a inimii, la fel si plamanii nostri merita aceeasi atentie. Inima este motorul vietii, dar nu uitati ca sursa de alimentare a acestui motor sunt plamanii. Plamani sanatosi inseamna si o inima sanatoasa. Daca nu putem respira, nimic altceva nu mai conteaza.”. Si nu e adevarat? Sa invatam sa fim responsabili fata de noi insine!
N.B. Rezultatele campaniei anuale „Tu stii cati ani au plamanii tai?”, ajunsa la cea de-a patra editie in intervalul 17 – 18 noiembrie 2012, le poti consulta la: www.desprebpoc.ro sau la: www.marius-nasta.ro. Ziua Mondiala a BPOC este aniversata la 14 noiembrie a fiecarui an, incepand cu 2002.