Cancerul cefalopancreatic: tehnici operatorii in Romania

Scris de Silviu Marin

Foto: asteprowebinars.com

Desi exista o multitudine de factori de risc, precum bagajul genetic, rasa, etnia, varsta, mediul social si de lucru, tabieturile, cancerul cefalopancreatic, mai agresiv si mai rapid in forma sa definitivata, poate fi combatut si prin tehnologii si tehnici biomedicale nou-aparute.

Pancreasul este situat in abdomen, intre stomac si coloana vertebrala, fiind o glanda sub forma de para, si este alcatuit dintr-o parte mare ce poarta numele de cap, o parte centrala denumita corp, si un capat mai subtire numit coada. Cancerul de pancreas apare atunci cand celulele din pancreas incep sa creasca in mod necontrolat, fara nici un control si echilibru.

In Romania, incidenta cancerului de cap de pancreas (cefalopancreatic) a atins cifre alarmante, respectiv de pana la 68.000 de cazuri pentru 2011, cu o frecventa medie de 2.000 de cazuri anual. Cat priveste rata mortalitatii foarte ridicate, cu specificitate din aceasta cauza, la noi, cel putin, este inca neelucidata, iar un Registru National al Cancerului ne-ar fi de foarte mare folos in aceasta directie, dupa cum afirma insistent si prof.-dr. Florin Badulescu, ca presedinte al Societatii Nationale de Oncologie din Romania. In direct contrast cu noi, Occidentul o mentine relativ constanta. De altfel, in intreaga lume, se estimeaza o asemenea rata de pana la 84 milioane de fatalitati pana in anul 2018, agresivitatea acestuia surclasand-o pe cea a SIDA, iar speranta de supravietuire pe termen de cel putin un an fiind doar pentru 16% dintre pacientii diagnosticati, in functie de stadiul bolii.

Cancerul cefalopancreatic (de cap de pancreas) poate aparea atat la nivelul celulelor exocrine − cel mai frecvent tip, observabil prin adenocarcinoamele (chisturile) sale maronii −, care produc enzime ce proceseaza grasimile si proteinele ingurgitate prin alimentatie, cat si la nivelul celulelor endocrine − cazurile de cancer endocrin sunt destul de rare −, care produc hormoni specializati sau „insulari”, precum insulina.

Simptomele cancerului pancreasului exocrin sunt:

• icterul − ingalbenirea tenului si ochilor
• modificarea culorii urinii spre cea a ceaiului si a scaunului spre galben-roscat sau gri-alburiu
• spasme de intensitati diferite
• indigestie
• lipsa apetitului
• greata
• pierderea in greutate
• diabetul spontan
• intoleranta la glucoza

 
La ora actuala, tratarea cancerului cefalopancreatic la noi este, din pacate, inca bazat pe chimicale si bisturiu, in ultima instanta, respectiv pe deudenopacreatectomie cefalopancreatica (DPC) si chimioimunoterapie, rezultand o calitate net superioara a vietii, mai cu seama prin prelungirea vietii pacientului in mod considerabil, dar cu pretul rezecarii multor parti dintre organele interne ale acestuia; uneori, a unor organe pe de-a-ntregul. Iar, privind din acest punct de vedere strict chirurgical, putem opta intre doua tehnici operatorii principale si de foarte mare succes, si anume:

1. tehnica „Whipple”, patentata in 1935, respectiv implicand indepartarea capului de pancreas, atrului gastric, duodenului, coledocului, colecistului si a primilor centimetri din jejun (partea centrală a intestinului subtire), si
2. tehnica „Traverso – Longmire”, patentata in 1978 si care implica o conservare a pilorului (legatura intre stomac si intestin), cu o mai mica sectionare a duodenului.

 
Mai mult, radioterapia si hormonoterapia ar fi doar adjuvante in tratarea acestui tip insidios de cancer extrem de agresiv, dar curabil. Or, cea mai sigura metoda, la ora actuala, consta in utilizarea bisturiului clasic, dar si a laparoscopiei, inclusiv a celei robotice. Desigur, contraindicatiile privind astfel de interventii radicale sunt variate si depind, printre altele, de factori precum: stadiul avansarii − de exemplu, metastaza peritoneala, peritoneul fiind „sacul” in care intra compartimentat toate organele cavitatii abdominale −, istoricul medical familial, varsta pacientului, tarele asociate s.a.m.d.

 
Acum, insa, la nivel mondial, pe langa radiologia interventionala minim si/sau total neinvaziva si tehnicile nanotehnologice variate − aspect despre care vom discuta in materialul urmator −, dar facand parte din peisajul de specialitate al Americii, ne punem toate sperantele si in depistarea recenta a genei USP9x, precum si in dezinhibarea / reactivarea acesteia astfel incat sa se poata avea efectele dorite, adica de oprire si/sau de controlare a diviziunii celulare maligne, dupa cum afirma si echipa de cercetatori britanici care au descoperit-o, condusi de catre prof. dr. Duncan Jodrell − Universitatea din Cambridge −, respectiv pentru revista Nature. Facandu-se teste pe cobai, s-a constatat o stagnare a cancerului pulmonar la acestia, iar rezultatele pot fi considerate drept foarte incurajatoare si pentru cel cefalopancreatic.

Din nou, probabilitatile tratarii biomedicale a acestui tip de cancer au crescut si la noi prin incheierea unui parteneriat stiintific intre Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova (UMFCV) si Scoala Medicala „Harvard” (SMH), din Boston, Statele Unite ale Americii, in februarie 2012, respectiv prin eforturile stiintifice ale directorului Centrului de Studii in Gastroenterologie si Hepatologie, prof. dr. Adrian Saftoiu. Mai pe larg, in cadrul vizitei d-sale la Scoala de Medicina „Harvard”, prima data, profesorul a cuvantat in fata unui colectiv reunit al Scolii (departamentul de Onco-radioterapie, laboratorul de Biologie a Cancerului, „Edwin L. Steele”), si al Spitalului General din Massachusetts (SGM). A doua oara, a vorbit in fata Clubului Roman de Cercetare Biomedicala din Boston (CRCBB). Prelegerile au tratat: imagistica si tehnicile minim invazive de cercetare gastroenterologica si canceroasa (v. elastografia prin endoscopie ultrasonografica).

Dl prof.-dr. Adrian Saftoiu poate fi contactat la: [email protected] sau [email protected] , dar si la: 0744.823.355