Foto: FreeDigitalPhotos.net
Luam gustari in masina, in tren, in fata televizorului, in pat si chiar in timp ce vorbim la telefon. Pentru o mare parte dintre oameni, gustarile servite intre mese au devenit un act mecanic astfel incat creierul abia mai inregistreaza miscarea de a duce mancarea la gura. Si nu ne referim la mere sau nuci, ci la acele mini-prajituri cu ciocolata, biscuiti sarati sau chipsuri aromate care ne fac sclavii rontaitului. Un studiu publicat in 2010 la Universitatea din Carolina de Nord a descoperit ca majoritatea oamenilor consuma 600 de calori in fiecare zi − aproximativ o treime din mancare − numai din gustari, in detrimentul meselor, conform prevention.com.
Ingeram mai multe calorii decat putem arde
Dovada acestui festin al gustarilor se afla chiar sub ochii nostri. Ne prealimentam si realimentam inainte, in timpul si dupa antrenamente, ingerand mai multe calorii decat am putea arde in timpul unui exercitiu fizic. Iar statisticile arata ca 75% dintre bolile omului modern sunt cauzate de alimentatia si stilul de viata dezordonat. Copiii iau gustari dimineata la scoala, apoi cand ajung acasa si in timpul pauzei de joc. Chiar si bebelusii fac parte din acest tablou − carucioarele vin echipate cu compartimente pentru gustari si bauturi. Drept rezultat, piata produselor de tip snack s-a extins cu o viteza uimitoare si industria a devenit foarte profitabila − de exemplu, numai in America vanzarile depasesc anual 64 miliarde de dolari. In Romania, compania McDonalds’s a inregistrat in 2010 o cifra de afaceri de aproape 100 de milioane de euro, conform datelor de la Ministerul de Finante.
Ce incurajeaza obiceiurile alimentare nesanatoase?
Desi piata produselor de tip snack este suprasaturata, existand ispite culinare la orice colt de strada, lanturile de restaurante din categoria fast food incurajeaza obiceiurile alimentare nesanatoase. Ei introduc noi gustari care sa atraga clientii in afara orelor de varf si maresc portiile servite, ajungandu-se astazi la meniurile super-sized (cele denumite King sau Double). Prin consumul lor, nu facem decat sa acumulam kilograme in plus si sa ne punem in pericol sanatatea. De exemplu, un meniu clasic la restaurantele fast food − alcatuit dintr-un hamburger, o portie medie de cartofi prajiti si o bautura racoritoare la 250 ml − poate contine peste 1000 de calorii. Daca optam si pentru un desert, mai ingeram aproximativ 400 de calorii. Si asta in conditiile in care necesarul zilnic, total, este in jur de 2000 de calorii (calculat pentru un adult tanar, sanatos, cu activitate fizica moderata). Chiar si restaurantele clasice si-au modificat meniurile si au crescut cantitatile de ingrediente. Aperitivele, gustarile si deserturile pot sa furnizeze, fiecare portie in parte, chiar si 1000 de calorii − de exemplu, o gustare pregatita din trei felii de paine alba (240 de calorii), trei felii de cascaval (540 de calorii) si 3 felii de salam uscat (150 de calorii).
6 milioane de romani obezi
In acest fel silueta colectiva a luat proportii semnificative in doar cateva generatii. Conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in prezent exista peste 6 milioane de romani obezi. In trecut, senzatia de foame nu ii facea pe oameni sa dea buzna in bucatarie si sa consume orice le cadea in mana. Si nu neaparat pentru ca nu aveau bani sau nu gaseau produse in comert. Ci erau mult mai cumpatati – sintagma conform careia omul trebuie sa manance pentru a trai, nu sa traiasca pentru a manca, este total adevarata. Foamea este o stare naturala, asemeni oboselii, tristetii ori irascibilitatii. Cand foamea este pervertita intr-o proportie prea mare in apetit, ramane doar placerea pentru un aliment sau altul si impulsul aproape de nestapanit de satisfacere a acestei dorinte. Daca senzatia de foame nu este o necesitate de a acoperi un anumit deficit, nu trebuie tratata nici ca o urgenta. Gandeste-te la copilarie, cand ii cereai mamei tale o gustare inainte de masa. Ea nu-ti trata dorinta ca pe un moment de criza, ci ca pe un moft. Iti raspundea printr-un simplu „nu“, avertizandu-te despre „stricarea poftei de mancare“, si te trimitea la joaca.
Piata produselor de tip snack
Asadar, ce s-a intamplat? La inceputul anilor 1970, venitul personal a inceput sa creasca − in timp ce politicile guvernamentale americane au scazut pretul ingredientelor cheie din produsele de tip snacks, cum ar fi siropul de porumb bogat in fructoza. In Romania, piata produselor de tip snack a inceput sa se dezvolte incepand cu anii ’90, cand tot mai multi romani au adoptat un stil de viata modern: am inceput sa petrecem foarte mult timp in afara casei si sa consumam gustari reci (sunt practice si rapide), in orice moment al zilei. Iar aceasta practica devine „la moda“ pe zi ce trece. Potrivit datelor furnizate de companii, 250.000 de romani mananca zilnic fie la McDonald’s, fie la KFC.
Gustul de care nu te mai poti satura
De asemenea, producatorii au angajat cercetatori in nutritie, care au alimentat trendul − pe scurt, au invatat care gusturi sunt irezistibile si ce substante dau dependenta consumatorilor (in general, zaharul, sarea si grasimile). Apoi, si-au dat seama cum trebuie sa combine aceste arome pentru a face produsul cat mai atractiv − i-au dat un gust de care nu te mai poti satura. In plus, scolile de business au scos pe piata o noua functie, aceea de brand manager, care se ocupa de planificarea produselor intr-un mod agresiv, pozitionandu-le drept amuzante, incitante si chiar bune pentru energizarea organismului. „Planul de business al companiilor moderne din sectorul alimentar consta in expunerea produselor la fiecare colt de strada, facandu-l sa fie acceptat si consumat de catre comunitate 24 ore pe zi, 7 zile din saptamana“, sustine autorul cartii The End of Overeating (Rodale, 2009).
Un dezastru nutritional
In starea lor naturala, alimentele neprocesate pot fi bogate in grasimi si zahar, dar rareori contin ambele substante. Insa omul a fost creativ si a gasit o modalitate prin care sa le combine − totul in dezavantajul sanatatii. „Alimentele au devenit atat de gustoase incat sunt capabile sa ne afecteze sanatatea creierului asemeni nicotinei si alcoolului“, afirma conducatorul unui studiu despre dependenta alimentara de la Universitatea Yale.
Cele mai frecvente greseli
Luand in calcul toate aceste forte care comploteaza impotriva ta, se pune problema cum poti rezista. Am identificat cateva dintre principalele puncte slabe ale femeiii − si am cerut ajutorul specialistilor. Afla in continuare care sunt strategiile istete si sanatoase in materie de gustari.
Foto: FreeDigitalPhotos.net
Rezisti toata ziua, dar seara te supraalimentezi. Iata ce se intampla in cazul tau: in timpul zilei reduci atat de mult numarul de calorii, incat pana se insereaza esti lihnita de foame. Dupa cina, dai tarcoale frigiderului precum pisica la oala cu smantana. Si, inainte sa-ti dai seama, stai pe canapea si infuleci o cutie mare de inghetata si o punga de chipsuri.
- Rezolva problema. Incepe cu un mic dejun satios − cum ar fi un bol cu fulgi de ovaz, oua ori iaurt grecesc. Apoi la pranz, combina carbohidrati sanatosi, proteine si grasimi. Si savureaza-ti mancarea cu adevarat. Dr. Dean Ornish, autorul cartii The Spectrum (un program de pierdere a greutatii si un stil de viata care poate fi personalizat pentru a acomoda nevoile oricui) recomanda „meditatia ciocolatei“. Ia o singura bucata din cea mai buna ciocolata pe care o poti gasi si las-o sa se dizolve incet in gura, acordand atentie aromelor complexe. Vei obtine o placere mai mare, cu putine calorii.
Te indopi cu gustari inainte de cina. Uite un posibil scenariu: tocmai te-ai intors de la munca si esti flamanda. Consumi tot ce iti cade in mana, chiar daca este sau nu sanatos.
- Rezolva problema. „Planificarea este cheia“, afirma autorul cartii Eat Right When Time is Tight. Inainte de a ajunge acasa, consuma un produs usor si nutritiv. Daca ai o foame de lup si nu te mai poti controla cat timp gatesti, savureaza cateva legume crude. Invata ce meniuri pot fi pregatite rapid, cum ar fi legume congelate cu pui la rotisor si orez brun preparat la microunde.
Nu te poti opri de la rontaiala din masina. Daca iti petreci prea mult timp la volan, probabil consumi si multe calorii. Poate scoti gustarile chiar din geanta, fara sa te gandesti la portii, sau opresti la cel mai apropiat restaurant care are in dotare linia de servire Drive-Thru.
- Rezolva problema. Anticipeaza poftele nestavilite si ia-ti la pachet gustari sarace in calorii, cum ar fi o punga de nuci sau un mar. Chiar si niste unt de arahide (sau putin gem) intins pe o felie de paine integrala este o solutie buna. Totusi, daca acei cartofi prajiti inca te ispitesc, schimba ruta spre casa pentru a evita magazinele sau fast food-urile care iti pun in pericol silueta si sanatatea.
Lucrezi acasa. Esti doar tu si frigiderul − si nimeni nu se uita. Pentru ca nu ai intalniri de afaceri ori activitati structurate, iti programezi timpul altfel: verifici mail-ul, speli toate hainele murdare, te joci cu catelul − intre timp iei si o gustare (chiar doua, trei, patru…).
- Rezolva problema. Pastreaza o ordine in activitatile tale zilnice; poti nota de cate ori te ridici sa mananci. Exista mari sanse ca atunci cand vezi cat de des rontai, sa te opresti. Daca inca simti nevoia sa iei o gustare, mananca la masa din bucatarie − fara sa ai alta activitate. Astfel atentia nu iti va mai fi distrasa de calculator, televizor ori ziar si vei deveni constienta ca mananci mai mult din obisnuinta decat de foame.
Ciugulesti incontinuu cand esti la birou. Stim ca este greu sa alegi intre cutia cu bomboane de pe masa, tonomatul de dulciuri de pe hol si prajiturele preparate acasa de colega de munca. Si daca doar ciugulesti, probabil crezi ca acele calorii nu se pun la socoteala, nu-i asa? Ei bine, lucrurile nu sunt atat de simple.
- Rezolva problema. Lanseaza o contraofensiva: adu la birou gustari sanatoase − sa zicem, migdale crude, fistic ori ciocolata neagra − si tine-le la vedere. In plus, daca stii din timp ca vei lua pranzul la birou, pune-ti un pachet de acasa. Astfel vei consuma alimente nutritive, deci satioase, si nu vei avea nevoie sa apelezi la briosele colegei.
Obiceiurile nesanatoase ale copiilor sunt molipsitoare. Reprezinta dilema dietei oricarei mame. Copii te roaga sa le cumperi alimente de tip snack, bogate in zahar − insa cea care le mananca esti tu. Inainte sa te dezmeticesti, ii ajuti cu temele si rontai dintr-o napolitana ori o punga de biscuiti crocanti.
- Rezolva problema. Nu lasa la vedere dulciurile copiilor. Aceste alimente intens procesate sunt digerate imediat, marindu-ti apetitul pentru ele. Gustarile unei familii ar trebui sa includa produse sarace in calorii, care contin o cantitate mare de apa ori fibre si nu sunt pline de grasimi. Incearca sa consumi fructe precum struguri sau fructe de padure ori un bol cu popcorn presarat cu putin parmezan.
Gustari sub 100 de calorii
- 2 tortilla din porumb (15 cm in diametru) + 2 linguri de sos salsa
- 1 cana de bucati de ananas + 2 lingurite de fulgi de cocos
- 25 de bucati de fistic
- ½ cana de cereale integrale + ½ cana de lapte degresat
- 120 g de miere + iaurt grecesc
- O mana (⅛ cana) de seminte de dovleac coapte
- 5 caise proaspete
